Laboratorul de Biometrie Forestieră din cadrul Facultății de Silvicultură din Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a demarat un nou proiect de senzație. Este vorba despre „DobEX”, care va dezvolta pentru prima dată o cronologie pe baza izotopului stabil de oxigen din celuloza inelelor anuale de arbori din regiunea Dobrogei și va reconstitui variabilitatea evenimentelor hidroclimatice extreme din sud-estul României.
A explicat totul, pentru forestmania.ro, cercetătorul Viorica Nagavciuc.
Forestmania.ro: Dați-ne câteva detalii despre acest proiect: cine îl gestionează, care sunt partenerii, cine finanțează, câte persoane sunt implicate?
Viorica Nagavciuc: Proiectul „Variabilitatea extremelor climatice din trecut în Dobrogea pe baza izotopului stabil de oxigen din inelele anuale: analiza variabilității climatice din trecut pentru a ne pregăti pentru viitor” acronim DobEX, este un proiect de cercetare postdoctorală, pe care l-am câștigat în caitate de cercetător postdoctoral la USV si finanțat de către Unitatea Executivă Pentru Finanțarea Învățământului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI). Proiectul a început în ianuarie 2021 si are o durată de doi ani. Proiectul se desfășoară în cadrul Laboratorului de Biometrie Forestieră din cadrul Facultății de Silvicultură, USV. Pe lângă colegii din cadrul Laboratorului de Biometrie Forestieră, colaborez cu Monica Ioniță de la Alfred Wegener Institute for Polar and Marine Research Bremerhaven, și Gerhard Helle de la German Research Centre for Geosciences, Potsdam, Germania.
Fiind proiect de cercetare postdoctorală, e practic un proiect-tip dedicat tinerilor cercetători care și-au finalizat recent studiile de doctorat. Eu mi-am terminat studiile doctorale în 2019, tot în 2019 am aplicat pentru acest proiect, iar în 2020 am semnat contractul de finanțare. Prin urmare, tot eu sunt directorul de proiect și nu este un proiect cu echipa de cercetare. Proiectul este câștigat în cadrul Universității Ștefan cel Mare, Suceava, și nu are alți parteneri. Activitățile de cercetare se desfășoară în cadrul Laboratorului de Biometrie Forestieră din cadrul Facultății de Silvicultură, USV.
Forestmania.ro: Ce presupune, concret, această cercetare?
Viorica Nagavciuc: Obiectivul acestui proiect este de a dezvolta pentru prima dată o cronologie pe baza izotopului stabil de oxigen din celuloza inelelor anuale de arbori din regiunea Dobrogei și reconstituirea variabilității evenimentelor hidroclimatice extreme din sud-estul României.
Pentru realizarea acestui obiectiv, în luna mai 2021 am fost în Delta Dunării de unde am extras carote din arborii seculari din pădurile Letea și Caraorman. Probele au fost măsurate si interdatate, iar ulterior vom analiza compoziția izotopica de oxigen.
Spre deosebire de lățimea inelelor anuale, compoziția izotopică de oxigen în celuloza inelelor anuale este un indicator mult mai bun și mai precis pentru reconstituiri paleoclimatice, lucru care îmi va permite să reconstitui cu exactitate variabilitatea evenimentelor hidroclimatice extreme din sud-estul României.
Forestmania.ro: Ce urmăriți prin acest studiu? Care este obiectivul final?
Viorica Nagavciuc: Rezultatele așteptate ale acestui proiect sunt reconstituirea variabilității climatice din trecut pe baza unei cronologii noi realizată pe baza compoziție izotopilor stabili în celuloza cu inelelor anuale, la scară locală și la scară mare, și analiza evenimentelor extreme hidroclimatice din trecut în contextul variabilității climatice pe termen lung. Acest proiect are ca motivatie principală înțelegerea impactului schimbărilor climatice asupra condițiilor de mediu, în special în zonele cele mai vulnerabile si unde fenomenul de aridizare este foarte intens, cum ar fi regiunea Dobrogei.
Rezultatele obținute la finalizarea acestui proiect, folosind acestă metoda nouă (izotopi stabili în inelel anuale), ne va oferi posibilitatea de a îmbunătăți înțelegerea mecanismelor complexe care influențează variabilitatea evenimentelor hidro-climatice extreme în regiunea Dobrogei, la diferite scări de timp și va oferi posibilitatea îmbunătățirii modelelor climatice și, prin urmare, a exactității proiecțiilor viitoare privind apariția evenimentelor extreme și intensitatea acestora.
Totodată, pe baza rezultatelor din proiect voi putea să ofer informații adiționale, de exemplu variabilitatea condițiilor de secetă pe o perioadă mai lungă decât cea observațională, lucru care ne va permite să înțelegem fenomenul de secetă multa mai bine decât în prezent. Aceste informații pot fi folosite în cadrul planului de management al secetei pentru a putea lua măsuri de precauție, astfel încât efectele secetelor puternice asupra costurilor de viață, socio-economice, culturale și de biodiversitate sa fie reduse la minimum sau sa fie evitate.
Forestmania.ro: Cum se va traduce „în viața de zi cu zi” rezultatul acestei cercetări?
Viorica Nagavciuc: Acest proiect va contribui decisiv la integrarea cercetărilor paleoclimatologice și dendroclimatologice românești în comunitatea europeană de cercetare și implicit va consolida în mod substanțial potențialul de cercetare românesc la scară europeană. Rezultatele obținute pe parcursul actualului proiect pot fi privite ca o contribuție directă la îmbunătățirea Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice din România, care trebuie să se concentreze în mod special asupra măsurilor de adaptare și gestionare a deșertificării din partea de sud-est a României. Mai mult, proiectul reprezintă o oportunitate de a colabora cu alte comunități europene de cercetare și astfel consolidează contactele deja stabilite cu parteneri din UE. Precum si promovarea pădurilor seculare de stejar din zona Deltei Dunării la nivel național si internațional.
Proiectele Laboratorului de Biometrie Forestieră pot fi urmărite AICI.